www.lambertgroup.ro
Multi dintre copiii cu severe, care in general trebuiau sa-si restranga activitatea fizica pot sa-si imbunatateasca functia cardiovasculara si conditia fizica printr-un program de reabilitare cardiaca, au declarat cercetatorii de la Children Hospital Boston.
15 dintre cei 16 copii care au participat la un program de reabilitare, desfasurat in cadrul departamentului de cardiologie al Children’s Hospital Boston si care a durat 12 saptamani au avut o imbunatatire evidenta si de lunga durata a functiei .
Boli Cardiace Congenitale
Datorita progresului din medicina tot mai multi copii cu boli congenitale supravietuiesc si ajung la maturitate. Multi dintre copiii care beneficiaza de repararea chirurgicala a defectului cardiac au diminuata capacitatea de a desfasura activitati fizice, in multe cazuri chiar datorita lipsei activitatii fizice.
De cele mai multe ori parintii, educatorii si profesorii de sport ii descurajeaza pe acesti copii spunandu-le ca nu au voie sa faca exercitii fizice insa sub supraveghere medicala, pentru a le asigura siguranta, exercitiile fizice sunt in general permise si chiar indicate si agreate de acesti copii.
powered by Lambert Group, www.lambertgroup.ro
Prof. Dr.
Eduard Apetrei
(in colectiv)
1. Studiul Urziceni - studiu populational de screening al factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare si interventie in populatie (18 000 persoane), depistare precoce a bolilor cardiace congenitale, urmarire pe o perioada de 10 ani cu reevaluare
2. Studiul relatiei inflamatie-risc cardiovascular crescut prin determinarea unor mediatori solubili ai inflamatiei si ai raspunsului imun - citokine, chemokine, molecule de adeziune celulara, metaloproteinaze de matrice si molecule de semnalizare intracelulara - la pacientii cu ateromatoza, stenoza aortica si sindrom metabolic.
fundatie medical tratament defect septal ventricular defect septal atrial Fallot, tetralogie stenoza coarctatie aorta transpozitie, cardiolog informare canal arterial persistenta adult, hipertensiune pulmonara centru protectie, congenital Heart foundation disease
Prof. Dr.
Cezar Macarie
(in colectiv)
1. Registrul cazurilor nou aparute de insuficienta cardiaca in Municipiul Bucuresti 2002-2005 - grant MEC tip A
2. Studiu de epidemiologie descriptiva a anginei pectorale stabile din populatia medicului de familie din Romania
3. Studiul polimorfismelor genetice asociate cardiomiopatiei dilatative - implicatii clinice si prognostice - in colaborare cu IML Bucuresti - grant VIASAN
4. Screening-ul mutatiilor genetice in sindroame aritmice ereditare - corelatii genotip-fenotip din perspectiva managementului clinic - grant VIASAN
5. Registrul pacientilor cu insuficienta cardiaca internati in sectiile de medicina interna si cardiologie din Romania
6. Registru de urmarire clinica a pacientilor postoperator
Prof. Dr.
Carmen Ginghina
(in colectiv)
1. Hipertensiunea arteriala - proiect de screening populational pentru depistarea prevalentei HTA si a starii pacientilor hipertensivi din punct de vedere al nivelului de suferinta al organelor tinta si al schemei de tratament utilizate in populatia sectorului 2 din Municipiul Bucuresti
2. Registrul National de Boli Cardiace Congenitale la adulti
3. Registrul National de Hipertensiune Pulmonara (HIPERION) - Coordonator: Prof. Dr. Miron Bogdan
4. Particularitatile formelor de cardiopatie ischemica cu coronare permeabile
5. Sindromul X coronarian asociat sindromului X metabolic
6. Noncompactarea miocardului - forma particulara de cardiomiopatie
Dr. Radu Ciudin
1. Cardiostimularea atriala - o noua sonda "J" - studiu multicentric international
2. Resincronizarea cardiaca la pacientii cu insuficienta cardiaca
3. Studiul perioadelor refractare intracardiace la efectul stimulilor subpragali
4. Cardiodefibrilatorul implantabil la pacientii cu tahiaritmii ventriculare amenintatoare de viata - studiul electrogramelor intra din memoria dispozitivului implantat
5. Ablatia cu radiofrecventa in fibrilatia atriala
Dr. Bogdan Popescu
1. Granturi de cercetare (decernate de Asociatia pentru Cercetare in cardiologie, Pordenone, Italia) finalizate prin publicatii (in extenso + abstracte) (Studiul GISSI - 3 Eco)
Dr. Ioan Coman
1. Registrul National de Boli Cardiace Congenitale la adulti
2. Registrul National de Hipertensiune Pulmonara (HIPERION) - Coordonator: Prof. Dr. Miron Bogdan
Dr. M. Rugina
1. Studiul relatiei inflamatie-risc cardiovascular crescut prin determinarea unor mediatori solubili ai inflamatiei si ai raspunsului imun - citokine, chemokine, molecule de adeziune celulara, metaloproteinaze de matrice si molecule de semnalizare intracelulara - la pacientii cu ateromatoza, stenoza aortica si sindrom metabolic.
Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule).
Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai doua. Atriul drept primeste prin vene sangele sarac in oxigen care revine din organe spre inima si il dirijeaza spre ventriculul drept. Acesta trimite sangele in plamani unde se oxigeneaza inainte de traversarea atriului stang pentru a fi dirijat in ventricolul stang. Ventriculul stang, fiind cel mai voluminos, pompeaza sangele in artere si de aici in intreg organismul.
ventricole trebuie sa se contracte simultan. Aceasta coordonare este declansata de un impuls electric. Aceste actiuni sunt dirijate de catre nodul sinusal, situat in atriul drept. De acolo curentul electric trece din celula in celula pana la nodul atrio-ventricular, la jonctiunea dintre atrii si ventricule. Traversand acest nod impulsul electric excita rapid toate celulele ventriculelor printr-o retea numita sistemul His-Purkinje.
Activitatea electrica a inimii poate fi inregistrata cu ajutorul electrocardiogramei pentru a vedea daca aceasta este sincronizata. Electrocardiograma realizeaza un traseu cu trei unde: traseul undei P corespondent contractiilor atriilor, traseul undei QRS – al ventricolelor, si traseul undei T care reflecta regenerarea celulelor . Intre batai sistemul electric se reincarca la fel ca si muschiul cardiac, care intre doua contractii, se relaxeaza si se umple din nou cu sange.
